Noutăţi

CATEGORII SOCIALE VULNERABILE

Mai 2020

În OUG nr. 137/2000 privind prevenirea  şi sancționarea tuturor formelor de discriminare, categoria defavorizată este definită ca fiind „acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor din cauza diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare”

În Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, persoanele marginalizate sunt definite ca având „poziție socială  periferică, de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale şi comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de condiții sociale de viață” 

In cadrul unui raport privind grupurile vulnerabile elaborat de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale in perioada 2016 – 2018 au fost identificate drept cele mai vulnerabile grupuri persoanele în risc de sărăcie şi persoanele vârstnice.

Începând cu anul 2000, populaţia vârstnică a întrecut numeric populaţia tânără, iar la 1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei de 65 ani şi peste era mai mare decât ponderea populaţiei de 0-14 ani (17,8% faţă de 15,6%), situaţie care explică identificarea persoanelor vârstnice ca unul din principalele grupuri vulnerabile.1 Persoanele în risc de sărăcie sunt menţionate de către reprezentanţii UAT, cunoscut fiind faptul că la nivel naţional peste 1 din 4 persoane se află în sărăcie relativă şi aproape 4 din 10 persoane în risc de excluziune socială şi sărăcie.

Diferenţe înregistrate între mediile de rezidenţă sunt generate de fenomenul de îmbătrânire demografică care este mai accentuat în mediul rural. Raportul de dependenţă demografică este cu atât mai mare cu cât gradul de urbanizare este mai mic. Ponderea persoanelor de 65 ani şi peste în total populaţie a depăşit 20% în mediul rural, prin comparaţie cu aproape 16% în mediul urban, în 2017. Însă, mediul urban, a cunoscut în ultimii 15 ani o creştere mult mai semnificativă a ponderii persoanelor vârstnice în total populație (de la 11% în 2003 la 16% în 2017) decât cea din mediul rural (de la 18% la 20%, în aceeaşi perioadă).

Servicii sociale pentru grupurile vulnerabile

La nivel naţional, principala problemă socială menţionată de către reprezentanții UAT, în 52,3% dintre localități, este lipsa locurilor de muncă. Următoarea problemă semnalată este sărăcia. Aceasta acoperă 17,5% din totalul UAT. Aceste două probleme sociale ocupă locurile 1 şi 2 ca importanţă atât la nivel naţional, cât şi în fiecare regiune în parte. Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități sau vârstnici se află pe locul 3 la nivel naţional, cu o pondere de 4,4%. Problemele persoanelor vârstnice singure, îmbătrânirea populaţiei şi integrarea persoanelor de etnie romă ocupă locurile 3-5 cu ponderi cuprinse între 2% şi 3%.

În regiunea Sud-Muntenia, principala problemă socială semnalată, cu o pondere de aproape 62% este cea a lipsei locurilor de muncă, aceasta fiind urmată, cu o pondere de 12,3% de problema sărăciei. Lipsa serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi vârstnici, reprezintă o altă problemă importantă în această regiune, ocupând o proporţie de 4,7% din totalul problemelor semnalate de UAT din regiune, aceasta fiind urmată de problema îmbătrânirii populaţiei (3,7%). Abandonul școlar și problema persoanelor vârstnice ocupă proporții egale de 2,3% din totalul răspunsurilor. Într-o proporție de 13% se întâlnesc alte probleme.

Regiunea Sud-Muntenia înregistra în anul 2016 un PIB/locuitor de 7.045 euro, aproximativ 82% din media naţională. În această regiune, în medie, reveneau 3 furnizori de servicii sociale la 2 UAT şi 8.469 locuitori. O pondere importantă în structura serviciilor sociale existente o deţin cele aferente copiilor în familie, copii separaţi sau în risc de separare, mamă şi copil (59,6%), urmate de cele aferente persoanelor adulte cu dizabilităţi (16,9%) şi persoanelor vârstnice (13,8%).

Şi regiunea Sud-Muntenia înregistrează atât o pondere ridicată a persoanelor sărace în populaţia totală (22,7%), cât şi a persoanelor vârstnice (18,1%). Aceste categorii de populaţie au fost identificate cel mai frecvent cu risc de vulnerabilitate din punct de vedere socio-economic, respectiv în 37,9% din cazuri pentru persoanele vârstnice şi în 35,8% pentru persoanele în risc de sărăcie. În medie la un furnizor de servicii sociale pentru persoane vârstnice reveneau aproximativ 11.089 persoane din această categorie, în timp ce un furnizor de servicii sociale pentru persoane în risc de sărăcie deservea aproximativ 81.915 persoane.

În medie, un furnizor de servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilităţi deservea aproximativ 1.837 persoane din acest grup vulnerabil.

În regiunea Centru întâlnim o situaţie similară cu celelalte regiuni, şi anume problema lipsei locurilor de muncă se află pe primul loc cu 45,5% dintre răspunsuri, urmată de cea a sărăciei cu 11,9%. Cu ponderi cuprinse între 5,1% şi 6% întâlnim problema lipsei serviciilor de îngrijire pentru bolnavi cronici, cu dizabilități şi vârstnici, problema integrării persoanelor de etnie romă şi pe cea a lipsei serviciilor de îngrijire la domiciliu. Nivelul scăzut de educație, îmbătrânirea populației, abandonul şcolar sau problema persoanelor vârstnice singure ocupă fiecare ponderi între 3% și 4,2%. Problema beneficiarilor de ajutoare sociale ocupă o pondere de 2,1% din totalul răspunsurilor iar problema integrării persoanelor de etnie romă ocupă 2,4% dintre acestea. Problemele semnalate în proporţii mai mici de 2% reprezintă un total de 7,7% dintre răspunsurile oferite de UAT din regiunea Centru.

În regiunea Centru, una dintre regiunile cu un nivel mediu de dezvoltare (în anul 2018 PIB/locuitor a fost de 7.998 euro, reprezentând aproximativ 93% din media la nivel naţional), un serviciu social revenea în medie la 1,5 UAT şi la aproximativ 4.129 locuitori. Pe locul I, din punct de vedere al ponderii în serviciile sociale existente se regăseau cele aferente copiilor în familii, separaţi sau în risc de separare, mamei şi copilului (43,4% din total), urmate de serviciile pentru persoane vârstnice (34,8%) şi cele pentru persoane adulte cu dizabilităţi (11,1%). Grupul identificat cu cea mai mare pondere ca fiind vulnerabil din punct de vedere socio-economic este cel al persoanelor cu risc de sărăcie (35,0%). În contextul existenţei în această regiune a peste 518.919 persoane sărace, un furnizor de servicii pentru acest grup vulnerabil revenea, în medie, la 39.917 persoane (Tabel 8). Cei 222 de furnizori de servicii sociale pentru persoane vârstnice, deserveau aproximativ 397.053 persoane în vârstă de 65 ani şi peste (15,1% din total populaţie), revenind, în medie, aproximativ 1.789 persoane din acest segment la un furnizor şi cei 71 furnizori de servicii pentru persoane adulte cu dizabilităţi deserveau, în medie, fiecare aproximativ 1.128 persoane din acest grup vulnerabil.

În ceea ce priveşte repartizarea furnizorilor de servicii sociale pe regiuni şi regimul public sau privat al acestora, situaţia diferă pe regiuni. În regiunile mai slab dezvoltate Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Nord-Est, numărul şi ponderea furnizorilor privaţi în total furnizori de servicii sociale sunt mult mai mici decât în celelalte regiuni. În medie, la un furnizor privat de servicii sociale reveneau în medie aproximativ 7 furnizori publici de servicii sociale în regiunea Sud-Vest Oltenia, 5 în regiunea Sud-Muntenia, 3 în regiunea SudEst şi 2 în regiunea Nord-Est, în timp ce, în regiunea Bucureşti Ilfov, numărul furnizorilor privaţi de servicii este aproape dublu faţă de cel al furnizorilor publici, iar în regiunile Centru, Nord-vest şi Vest raportul este de 1,3:1.

Concluzii

  • Copiii din familiile sărace, vârstnicii singuri şi persoanele cu dizabilităţi se regăsesc printre categoriile cele mai vulnerabile şi care au nevoie de servicii sociale;
  • Au fost identificate şi alte categorii de persoane vulnerabile, precum consumatorii de droguri, în sens larg (legale şi nelegale);
  • A fost pus un accent mai mare pe nevoia de servicii sociale ale persoanelor ce necesită îngrijiri la domiciliu, persoane nedeplasabile, cu diverse boli sau forme de handicap. Una dintre formele de acordare a serviciilor sociale pentru situaţii particulare urgente şi care în prezent îşi găsesc cu greu o rezolvare pe măsura acestei urgenţe sunt Centrele de tip respiro, foarte puţin prezente chiar şi în regiunea Centru, regiunea cu ponderea cea mai importantă a serviciilor sociale.
  • A fost identificată necesitatea unei mai bune acoperiri spaţiale a furnizorilor de servicii sociale, în special în zona rurală şi, cu deosebire, în zonele marginalizate aflate departe de oraşele mari, dar mai ales, departe de oraşul reşedinţă de judeţ.
  • Există opinia, larg împărtăşită de către participanţii la aceste discuţii, că beneficiile sociale, în forma în care sunt acordate în prezent, demotivează munca, iar anumite categorii au dezvoltat o mentalitate asistenţială şi nu vor să se angajeze, deşi există percepţia că, cel puţin în regiunea Centru, există suficiente locuri de muncă disponibile, dar neatractive pentru o pondere însemnată a celor primesc beneficii sociale cumulate.
  • Deşi nu sunt văzuţi ca singura categorie aflată în această situaţie, romii care accesează aceste beneficii sociale sunt consideraţi a avea, cu predilecţie, această mentalitate asistenţială şi o motivaţie scăzută în a accesa piaţa formală a muncii.

EXEMPLE DE ÎNTREPRINDERI DE ECONOMIE SOCIALĂ

Aprilie 2020

În România

Atelierul de panza produce sacose din bumbac 100%, care pot fi imprimate si personalizate ca materiale promotionale pentru companii. Acestea sunt lucrate intr-un atelier social in care 30% din angajati sunt persoane cu dizabilitati, respectand principiile dezvoltarii durabile.

Atelierul Upside Down recupereaza bannerele inainte de a deveni deseuri si le transforma in accesorii practice, unice, confectionate conform nevoilor companiilor.

Asociatia Centrul de Inovare, Marketing si Business este o Structura de Economie Sociala infiintata cu scopul de a oferi servicii de ultima generatie pentru promovarea afacerilor sociale si tipice.

Asociatia Ivan Patzaichin- Mila 23 creeaza pachete de ecoturism pentru companiile care vor sa ofere publicului lor o experienta activa, in mijlocul naturii. Activitatile sunt autentice si implica localnicii.

Asociatia Lemniko vine in ajutorul celor care vor sa ofere un dar special angajatilor si colaboratorilor, un dar care sa aduca bucurie in caminul familial si, in acelasi timp, sa reprezinte si sa asigure imaginea companiei dincolo de interactiunile obisnuite.â

Asociatia Phoenix Speranta ofera produse precum: cadouri corporate (sapun natural, lumanari, obiecte din lemn pictate), echipamente de protectie si alte accesorii textile, mobilier, venind totodata in sprijinul persoanelor cu dizabilitati.

Brutaria CONCORDIA livreaza zilnic produsele sale de panificatie si patiserie firmelor din Bucuresti si Ploiesti – de la corporatii la firme de catering, berarii, restaurante si gradinite, atat pentru evenimente interne, cat si prin abonamente oferite prin programe de CSR. Brutaria contribuie la cresterea sanselor de integrare profesionala a tinerilor proveniti din medii dezavantajate.

Brutaria MamaPan produce paine cu maia si produse de patiserie artizanala sanatoase si delicioase. MamaPan este o afacere de economie sociala, angajatele fiind mame singure, aflate in situatii dificile de viata.

Clinica Aliat ofera servicii specializate adresate companiilor, precum: interventie rezidentiala intensiva pentru persoanele consumatoare de alcool si alte substante sau servicii de evaluare si psihoterapie, dezvoltare personala, management al conflictelor in echipa pentru prevenirea unor comportamente de risc precum adictia de substante si sindromul burn out.

Eco Herbal este o intreprindere sociala ce are ca obiect de activitate productia, colectarea si procesarea plantelor medicinale si aromatice.

Fulg de nea – Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual Asociatia ofera servicii de spalatorie de haine si covoare si curatenie la domiciliu, dedicata firmelor din Bucuresti-Ilfov. Organizatia Fulg de nea vine in intampinarea nevoilor si exigentelor clientilor, sustinand o cauza sociala, copii/tinerii cu dizabilitati prin investirea profitului.

Fundatia Ajutati Copiii Romania ofera clientilor sai servicii de spalatorie de haine, servicii de curatenie si ecologizare a spatiilor verzi, la preturi accesibile si promovand impactul social pe care acestia il creeaza, cumparand serviciile intreprinderii sociale.

Inotech ofera companiilor solutii de comunicare bazate pe principii de economie circulara prin obiecte promotionale si personalizabile, respectiv mobilier inovator.

Made in Rosia Montana ofera companiilor din toata tara oportunitatea de a achizitiona cele mai bune produse confectionate din lana pentru clientii sau angajatii lor, contribuind in acelasi timp la cresterea calitatii vietii comunitatilor defavorizate din Rosia Montana.

Mesteshukar ButiQ este o retea de mestesugari si intreprinderi de economie sociala ce a reusit revalorizarea mestesugurilor traditionale rome.

Produsele de la Sanatate Dulce sunt destinate companiilor care sunt in cautarea cadoului perfect pentru evenimentele firmei. Proiectul sprijina dezvoltarea economiei locale prin sustinerea micilor producatori locali.

Textilia produce si prelucreaza materiale textile, avand ca angajati persoane din categorii defavorizate, oferind o larga paleta de produse decorative si textile personalizate pentru restaurante, hoteluri, pensiuni, distribuitori.

Util Deco este un Charity Cash & Carry care ofera peste 20.000 produse, alaturi de servicii de arhivare si depozitare, productie de echipamente de protectie, tipar si turism corporate.

Wood Joy realizeaza cu ajutorul unor oameni speciali mobilier de calitate si jucarii educationale din lemn, oferind fiecarei companii care doreste sa ofere bucurie, oportunitatea de a o face responsabil, orientand sumele datorate fondului pentru persoane cu handicap catre o cauza sociala.

În lume

Fairphone, o intreprindere sociala din Amsterdam, produce un model de smartphone pentru care foloseste minerale de la furnizori din zone cu probleme (precum Congo), dar care s-au angajat sa respecte drepturile omului si sa contribuie la imbunatatirea vietii angajatilor lor. Ei au facut parteneriate doar cu fabrici de manufactura din China dispuse sa ofere salarii corecte si sa imbunatateasca conditiile de munca. In plus, incearca sa mareasca durata de viata a produselor lor, prin materialele folosite si prin design, dar si sa asigure o reciclare corecta a lor. In acest sens, pun la dispozitia clientilor tutoriale de reparare si programe de returnare a telefoanelor vechi.

Better World Books, o biblioteca globala, a venit cu ideea de revalorifica cartile aruncate. Asa ca le colecteaza in propriile containere si le vinde online, donand in acelasi timp o parte din profit catre organizatii care lupta impotriva analfabetismului.

Educat este o intreprindere sociala care ofera programe de formare de 6 luni pentru antreprenori din Rwanda dornici sa isi consolideze afacerile sustenabile pe care le-au infiintat. Programele cuprind diagnoza, consiliere si mentorship cu experti in diverse domenii, precum: financiar, legal, IT, vanzari, marketing etc.. In plus, cursantii au acces la specialisti din organizatii sau companii care se ocupa cu protectia mediului, cu ajutorul carora pot dezvolta tehnici de manufactura prietenoase cu mediul.

ECONOMIA SOCIALĂ ÎN EUROPA

Aprilie 2020

Cea mai recentă definiție conceptuală a economiei sociale, stabilită chiar de membrii acesteia, este disponibilă în Carta principiilor economiei sociale a Social Economy Europe, asociație de la nivel european care reprezintă economia socială. Aceste principii sunt:

  • Prioritatea acordată individului și obiectivelor sociale față de capital
  • Asocierea voluntară și deschisă
  • Controlul democratic al membrilor (nu se referă la fundații, deoarece acestea nu au membri)
  • Combinarea intereselor membrilor/utilizatorilor și/sau a interesului general
  • Apărarea și aplicarea principiului solidarității și responsabilității
  • Gestionarea autonomă și independența față de autoritățile publice
  • Majoritatea excedentelor sunt utilizate pentru atingerea unor obiective de dezvoltare durabilă și pentru prestarea unor servicii de interes pentru membri sau de interes general. 

Economia socială ilustrează și apără valorile pe care a fost întemeiată Uniunea Europeană. Ea reprezintă atât o oportunitate, cât și un mijloc pentru participarea și responsabilizarea cetățenilor și asumarea viitorului nostru într-o perspectivă durabilă. Mai mult, ea constituie un instrument ambițios, care îi permite Uniunii Europene să avanseze pe calea respectării angajamentelor asumate în cadrul Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă.

Potențialul de creștere a economiei sociale într-un moment de criză economică și socială a fost subliniat în repetate rânduri. Economia socială este un model de reziliență și continuă să se dezvolte, în timp ce alte sectoare economice se confruntă cu probleme. Ea nu este un produs secundar: întreprinderile de economie socială reflectă necesitatea unei economii care reconciliază dimensiunea socială, cea economică și cea financiară, care poate crea bunăstare și care nu este măsurată numai din punctul de vedere al capitalului său financiar, ci și, mai ales, din punctul de vedere al capitalului său social. Activitățile întreprinderilor de economie socială nu sunt ghidate numai de piață sau de criteriile de creștere. Dezvoltarea, o rată a rentabilității cu două cifre și profitul nu sunt obiectivele finale; acestea sunt, în schimb, contribuția la interesul general, coeziunea socială și bunăstarea societăților noastre.

Un dialog permanent între legiuitori/politicieni și sectorul economiei sociale, atât la nivel național, cât și european, care include experiențe ale tuturor statelor membre, pare să fie foarte important pentru crearea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economiei sociale.

Conceptul de „economie solidară” s-a dezvoltat în Franța încă din anii ’80. În cadrul acestei abordări, economia se concentrează în jurul a trei poli: piața, statul și reciprocitatea. Acești trei poli corespund principiului pieței, principiului redistribuirii și principiului reciprocității. Acesta din urmă se referă la un schimb nemonetar în domeniul sociabilității primare, care este identificat mai ales la nivelul asociațiilor. Pe scurt, economia are o natură plurală și nu poate fi redusă la termeni strict comerciali și monetari. Abordarea economiei solidare reprezintă o încercare fără precedent de conectare a celor trei poli ai sistemului, inițiativele specifice ale economiei solidare constituind forme care sunt hibrizi între economia de piață, economia planificată și economia nemonetară. Aceștia nu se încadrează în stereotipul pieței din economiile convenționale, iar resursele lor, de asemenea, au origini multiple: piața (vânzarea de bunuri și servicii), non-piața (subvenții guvernamentale și donații) și nemonetare (voluntari). La fel ca și conceptul de economie solidară, care își are epicentrul în Franța, în unele țări din America Latină, economia solidară este văzută ca un catalizator pentru schimbarea socială, susținătorul unui proiect pentru o societate alternativă globalizării neoliberale. Spre deosebire de abordarea europeană, conform căreia economia solidară este compatibilă cu piața și cu statul, perspectiva din America Latină dezvoltă acest concept ca o alternativă globală la capitalism. 

Comisia Europeană definește întreprinderile sociale ca o parte integrantă a economiei sociale: „O întreprindere socială este un actor al economiei sociale, al cărui principal obiectiv este cel de a avea o incidență socială mai curând decât cel de a genera profit pentru proprietarii sau partenerii săi. Ea funcționează pe piață furnizând bunuri și servicii în mod antreprenorial și inovator și își utilizează excedentele, cu predilecție, în scopuri sociale. Aceasta face obiectul unei gestionări responsabile și transparente, îndeosebi prin asocierea angajaților săi, a clienților săi și a părților interesate” (Comunicarea Comisiei Europene, Inițiativa pentru antreprenoriatul social, COM/2011/0682 final din 25/10/2011). Această comunicare a Comisiei identifică, de asemenea, principalele domenii de activitate ale întreprinderilor sociale: a) întreprinderi care furnizează servicii sociale și/sau bunuri și servicii destinate unei populații vulnerabile și b) întreprinderi care urmăresc integrarea profesională a persoanelor cu dificultăți de angajare, dar a căror activitate poate cuprinde alte bunuri și servicii decât cele sociale.

Un nou concept ferm stabilit încă de la începutul secolului XXI este conceptul de „economie colaborativă”, care se referă la o gamă largă de activități legate de domeniile consumului, producției, finanțelor, educației și chiar de domeniul guvernării. În comunicarea sa intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM/2016/0356 final – 02/06/2016), Comisia Europeană definește economia colaborativă ca fiind „modele de afaceri în care activitățile sunt facilitate de platforme colaborative care creează o piață deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate adesea de persoane fizice”. Comunicarea identifică trei categorii de actori implicați în economia colaborativă: a) prestatorii de servicii – persoane fizice sau prestatori profesioniști; b) utilizatorii acestor servicii și c) intermediarii – prin intermediul unei platforme online – care pun în legătură prestatorii cu utilizatorii și care facilitează tranzacțiile dintre cele două părți („platforme colaborative”). Comunicarea menționează, în încheiere, că tranzacțiile din economia colaborativă nu implică un transfer al dreptului de proprietate și pot fi realizate cu sau fără scop lucrativ.

Economia binelui comun (EBC) (1) este o mișcare socioeconomică și politică înființată de economistul austriac Christian Felber în 2010. Propunerea centrală a modelului EBC este ca economia să se pună în slujba cetățenilor, adică a binelui comun. EBC se bazează pe valori unanim recunoscute drept universale: demnitate umană, solidaritate, durabilitate ecologică, justiție socială, transparență și participare democratică. Modelul EBC este interdisciplinar și se aplică tuturor tipurilor de întreprinderi și organizații. Pentru a recunoaște contribuția la binele comun a întreprinderilor și entităților care alcătuiesc sistemul economic, se utilizează o metodă specifică bazată pe Bilanțul binelui comun (BBC), Matricea binelui comun (MBC), Raportarea cu privire la binele comun și Auditul extern al binelui comun.

Modelul economiei circulare constă în înlocuirea unei economii lineare, bazate pe modelul „iei-produci-folosești-arunci”, cu o economie circulară, în care deșeurile pot fi transformate în resurse, astfel încât economia poate deveni mai durabilă și își poate diminua impactul negativ asupra mediului printr-o mai bună gestionare a resurselor și reducerea extracției și a poluării. În același timp, economia circulară le permite întreprinderilor să obțină avantaje competitive datorită unei mai bune gestionări a materiilor prime, oferind noi oportunități economice pe noile piețe și permițând crearea de noi locuri de muncă pe plan local. Economia circulară și economia socială se întâlnesc în numeroase puncte esențiale. Ambele modele plasează persoanele și dezvoltarea durabilă în centrul preocupărilor lor. În economia circulară, la fel ca și în economia socială, un factor esențial al succesului constă în consolidarea capacității creative și de inovare la nivel local, unde relațiile de proximitate constituie o componentă decisivă

În 2011, Comisia Europeană a publicat Cartea verde intitulată Promovarea unui cadru european pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor și a definit RSI ca „un concept aplicat întreprinderilor pentru a integra în mod voluntar preocupările sociale și de mediu în activitățile lor comerciale și în interacțiunea cu părțile implicate”.

Recunoașterea națională a conceptului de economie socială

– țări în care conceptul de economie socială este larg recunoscut: în Spania, Franța, Portugalia, Belgia și Luxemburg, conceptul de economie socială se bucură de cea mai mare recunoaștere de către autoritățile publice și în lumea academică și științifică, precum și în sectorul economiei în sine. Primele două țări ies în evidență, deoarece Franța este locul de naștere a acestui concept, iar Spania a aprobat, în 2011, prima lege națională europeană privind economia socială.

– țări în care conceptul de economie socială se bucură de un nivel moderat de recunoaștere: acestea includ Italia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Suedia, Letonia, Malta, Polonia, Regatul Unit, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Irlanda, România și Slovenia. În aceste țări, conceptul de economie socială coexistă cu alte concepte, precum sectorul non-profit, sectorul voluntariatului și sectorul întreprinderilor sociale

– țări în care conceptul de economie socială este slab recunoscut sau nu este recunoscut deloc: conceptul de economie socială este puțin cunoscut, emergent sau nu este cunoscut în următoarele țări: Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Croația. Noțiunile conexe de sector non-profit, sector al voluntariatului și organizații neguvernamentale se bucură de un nivel relativ mai ridicat de recunoaștere

Între 2009 și 2017, instituțiile europene au pus în aplicare câteva inițiative în legătură cu economia socială sau, mai exact, cu întreprinderile sociale care fac parte din economia socială, deschizând o nouă perioadă de politici publice europene. Comisia a adoptat în 2012 regulamentul de minimis pentru serviciile de interes economic general (SIEG), iar în 2014 a fost aprobat pachetul de reformă privind achizițiile publice. El le permite autorităților publice să insereze anumite clauze sociale în procedurile de achiziții și în termenii de referință privind acestea.

S-au făcut eforturi la nivel european și la nivelul guvernelor naționale în vederea consolidării dimensiunii cognitive și a participării societății civile, cum ar fi conferințele europene organizate de președințiile Consiliului Uniunii Europene sau în cadrul unei președinții, avizele succesive ale CESE, inițiativele și avizele Intergrupului pentru economie socială al Parlamentului European și, în unele cazuri, cele ale Comitetului Regiunilor sau chiar ale Comisiei. Ultima inițiativă, luată la Madrid (23.5.2017), a fost adoptarea „Declarației de la Madrid”, care a avut un impact foarte mare la nivelul mass-mediei și al rețelelor sociale.

O schimbare importantă în agenda politică a Comisiei Europene privind economia socială, sau mai exact, întreprinderile sociale, a avut loc în 2011, când Comisia a început să aplice „Inițiativa pentru antreprenoriatul social (SBI). Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale” [COM(2011) 682 final]. SBI a inclus 11 acțiuni-cheie pe agenda politică a Comisiei Europene. O axă o reprezintă îmbunătățirea finanțării private și publice.

Majoritatea țărilor europene au acordat atenție legiferării privind economia socială. Au fost adoptate legi specifice privind economia socială la nivel național, în Spania (2011), Grecia (2011 și 2016), Portugalia (2013), Franța (2014) și România (2016) și, la nivel regional, în Belgia (Valonia, Bruxelles și Flandra) și în Spania (Galicia). In această perioadă au apărut noi propuneri legislative, proiecte de lege și alte inițiative instituționale, precum sistemele de acreditare, etichetele și planurile naționale multianuale la scară largă, relevând un interes crescând în acest domeniu în rândul guvernelor. În plus, au fost aprobate și reforme pentru anumite grupuri ale economiei sociale (sectorul social terțiar, întreprinderile sociale din sectorul terțiar, cooperativele și altele), de exemplu în Italia și Spania.

Planurile de acțiune naționale și regionale sunt politici-cheie de susținere a economiei sociale. Acestea sunt acorduri importante încheiate între diferiți actori, în special între guvern și reprezentanții economiei sociale/sectorului terțiar, inclusiv sindicatele, universitățile etc., cu scopul de a-și îmbunătăți relațiile reciproce în avantajul ambelor părți, pe o perioadă îndelungată. Acestea includ cadre stabile de finanțare, sisteme participative și consultative, domenii strategice care trebuie dezvoltate, îmbunătățirea relațiilor și schimbări ale societății.

Economia socială europeană este foarte importantă atât sub aspect uman, cât și economic și este o realitate care ar trebui avută în vedere de societate și de factorii de decizie.

Economia socială europeană asigură:

– peste 13,6 milioane de locuri de muncă remunerate în Europa;

– echivalentul a aproximativ 6,3 % din populația activă a UE-28;

– locuri de muncă pentru peste 19,1 milioane de persoane, inclusiv activități remunerate și neremunerate;

– peste 82,8 milioane de voluntari, echivalentul a 5,5 milioane de lucrători cu normă întreagă;

– peste 232 milioane de membri în cadrul cooperativelor, societăților mutuale și al altor entități similare;

– peste 2,8 milioane de entități și întreprinderi.

*Sursa: Comitetul Economic si Social European

CONCEPTUL DE ECONOMIE SOCIALĂ

Aprilie 2020

Ca activitate, economia socială este legată din punct de vedere istoric de asociaţiile populare şi de cooperative. Sistemul de valori şi principiile de conduită ale asociaţiilor populare, cristalizate în cooperatismul istoric, este cel care a servit la formularea conceptului modern de economie socială, structurat în jurul cooperativelor, al societăţilor mutuale, al asociaţiilor şi al fundaţiilor.

Ca şi mişcarea cooperatistă, Economia Socială contemporană este profund înrădăcinată în trecut, în conceptele socio-filosofice care au apărut în secolul al XIX – lea, dar care au supravieţuit până astăzi, evident în urma unei lungi evoluţii.Aceste concepte fac trimitere la ideile socialismului, liberalismului şi solidarităţii creştine. Primii “ socialişti utopici ” francezi – Claude Henri de Saint Simon şi Charles Fourier – au criticat sistemul cooperatist al epocii şi au propagat ideile unei reconstrucţii totale a sistemului statal şi a stabilirii de noi structuri sociale şi de noi raporturi de muncă

Robert Owen, inspirat de aceste idei, a crezut că scopul principal al tuturor acţiunilor sociale era cel de a crea „ un om nou ”, ceea ce nu s-ar putea face direct decât printr-o reconstrucţie totală a condiţiilor sociale şi economice care formează conştiinţa omului. O asemenea reconstrucţie ar putea fi realizată printr-o cooperare totală a tuturor indivizilor în toate domeniile vieţii economice cu asociaţii voluntare socio-economice ca „satele lui Owen ” sau cu societăţi cooperative. Ideile lui Owen au fost cele care au pus bazele primei societăţi cooperative înfiinţată în 1844 la Rochdale ( Marea Britanie ).

Ideile lui Charles Gide, născute din primele concepte socialiste, propuneau în locul revoluţiei sociale, transformarea evoluţionistă a comunităţilor locale, a statelor şi în final a lumii întregi într-o vastă „ Republică cooperatistă ”.

Primele bănci cooperatiste ( şi mai târziu alte tipuri de cooperative ) pe care le-a fondat în Germania unul din părinţii mişcării cooperatiste – Herman Schulze – Delitzsch s-au consacrat să ajute, nu grupurile sociale cele mai sărace, ci pe cei care posedă deja ceva: producătorii mici şi mijlocii, artizanii şi fermierii cu averi medii. Potrivit conceptelor liberale, apărându-l în dezvoltarea comercială individuală, ce contribuiau la crearea de locuri de muncă şi de bunăstarea generală şi , cu aceeaşi ocazie, s-a îmbunătăţit şi soarta celor mai săraci.

Potrivit principiilor solidaritatii crestine enuntate in studiului social al Bisericii Catolice romane , care şi-a găsit exprimarea cea mai completă în enciclica „ Rerum Novarum ” a Papei Leon al XIII-lea (1891) erau promovate „corporaţii ”diverse, adică mici grupuri bazate pe solidaritatea creştină şi care permit inserţia socială şi economică a indivizilor şi a familiilor în curentul dominant al societăţii. Cooperativele sunt una din formele unor asemenea corporaţii. Primele cooperative care se referă la asemenea concepte au înfiinţate cu mult timp înaintea publicării acestei enciclice. Fondatorul lor a fost Friedrich Wilhelm Raiffeisen care a creat mai întâi cooperative de economii şi credit implantate în principal în regiunile rurale cele mai sărace.

Aceste trei concepte sunt prezente în mişcarea cooperatistă europeană contemporană.În câteva ţări ( Italia, de exemplu ), se regăsesc organizaţii cooperatiste naţionale în care coexistă cele trei filosofii. În alte ţări, una din doctrine a atins la un moment dat, o poziţie dominantă, uneorri ca rezultat al unei evoluţii naturale sau al tradiţiilor locale, alteori ca o consecinţă a politicilor de stat, ca în cazul ţărilor fost comuniste în care singurul tip admisibil de cooperativă era un model socialist strict subordonat statului.

Economia sociala (numita si „economie solidara” sau „al treilea sector) s-a dezvoltat din necesitatea de a gasi solutii noi, inovatoare unor probleme sociale, economice sau de mediu  ale comunitatilor si pentru satisfacerea nevoilor membrilor comunitatii care sunt ignorate sau insuficient acoperite de sectorul public sau privat.

Economia sociala include forme diverse de organizare si/sau juridice cum ar fi: cooperativele, societatile mutuale, asociatiile, fundatiile etc.
Desi exista diferente de la tara la tara, peste tot in Uniunea Europeana exista entitati comparabile care au aceleasi caracteristici, chiar daca acestea nu sunt descrise ca facand parte din „economia sociala” si nu sunt reglementate juridic in toate statele membre.

Scopul principal al economiei sociale, in comparatie cu scopul economiei de piata, nu este obtinerea de profit, ci consta in imbunatatirea conditiilor de viata si oferirea de noi oportunitati pentru persoanele dezavantajate sau facand parte din categorii vulnerabile.

Definiţia CEP – CMAF Conferinţa Europeană Permanentă a Cooperativelor, Mutualităţilor, Asociaţiilor şi Fundaţiilor

“ Organizaţiile Economiei Sociale sunt actori economici şi sociali activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile şi prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia socială include organizaţii cum sunt cooperativele, mutualele, asociaţiile şi fundaţiile.Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protecţia socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, producţia agricolă, serviciile de proximitate, educaţie şi formare, cultură, sport şi activităţi recreative.”

Economia socială:  Se bazează pe principiile solidarităţii şi a implicării individuale în procesul cetăţeniei active ;  Generează slujbe de bună calitate şi un nivel de viaţă mai bun ;  Oferă un cadru care să permită apariţia unor noi întreprinderi şi noi forme de muncă ;  Joacă un rol important în dezvoltarea locală şi coieziune socială ;  Este responsabilă social ;  Este un factor de democraţie ;  Contribuie la stabilitatea şi pluralismul pieţelor economice ;  Este formatoare de noi mentalităţi care să contribuie la atingerea unei conştiinţe sociale de ordin superior ;  Corespunde priorităţilor Uniunii Europene şi ale obiectivelor strategice : coeziune socială, ocupare deplină, upta împotriva sărăciei, democraţie participativă, o mai bună guvernare, dezvoltare durabilă.

Aceste întreprinderi se disting faţă de companiile bazate pe capital prin următoarele :

  • Supremaţia individului şi a obiectivelor sociale în faţa capitalului;
  • Calitatea de membru voluntară şi deschisă;
  • Controlul democratic exercitat de către membri;
  • Combinarea intereselor membrilor, utilizatorilor şi/sau interesul general;
  • Apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi responsabilităţii;
  • Management autonom şi independent faţă de autorităţile publice;
  • Surplusul este utilizat pentru a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă, servicii de interes pentru membri sau servicii de interes general.

Întreprinderile sociale sunt implicate în mod deosebit în activităţi care :

  • Asigură realizarea infrastructurii şi a serviciilor necesare pentru a face mai uşor pentru alţii să înfiinţeze întreprinderi mici sau să înceapă proiecte generatoare de venit pentru comunităţile locale.
  • Asigură servicii comunitare şi comerciale care să satisfacă necesităţile locale cele mai importante şi mai urgente.
  • Se angajează în activităţile de comerţ din care sectorul privat s-a retras ca urmare a faptului că nu era destul de profitabil
  • Acţionează să furnizeze unele dintre serviciile care în trecut erau asigurate de sectorul public, luptă mai degrabă pentru o comunitarizare a serviciilor publice decât pentru o privatizare a acestora.
  • Acţionează intens pentru a crea locuri de muncă mai ales pentru persoanele care sunt slab calificate sau pentru personele cu handicap
  • Folosesc resursele umane disponibile pe plan local pentru a dezvolta proiecte locale

Eveniment de informare in regiunea Sud Muntenia in cadrul campaniei de constientizare cu privire la oportunitatile de dezvoltare a economiei sociale

HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA – Lider de parteneriat în cadrul proiectului “VIITOR MAI BUN ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”, împreună cu Asociația EUROCLASSTRAINING si Asociația ROPAM – parteneri, vă invită să participați la Evenimentul de informare organizat în județul Teleorman în cadrul Campaniei de informare privind activitățile din proiect în domeniul economiei sociale. Proiectul este implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific 4.16 “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”.

Evenimentul va avea loc în Zimnicea, Județul Teleorman, Hotel Inter (adresa Str. Stefan cel Mare) pe data de 09 martie 2020, începând cu ora 16:00. Persoana de contact: Monica STANCU, Expert comunicare-promovare. HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com

Eveniment de informare in regiunea Centru in cadrul campaniei de constientizare cu privire la oportunitatile de dezvoltare a economiei sociale

Asociația ROPAM – Partener în cadrul proiectului “VIITOR MAI BUN ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”, împreună cu societatea HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA – Beneficiar și Asociația EUROCLASSTRAINING – Partener, vă invită să participați la Evenimentul de informare organizat în județul Alba în cadrul Campaniei de informare privind activitățile din proiect în domeniul economiei sociale. Proiectul este implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific 4.16 “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”.

Evenimentul va avea loc în Alba Iulia, Județul Alba, Hotel Transilvania adresa Piața Iuliu Maniu nr.11 pe data de 28 februarie 2020, începând cu ora 13:00. Persoana de contact: Eugen IRIMIA, HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA. Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com

Eveniment de informare in regiunea Sud Muntenia in cadrul campaniei de constientizare cu privire la oportunitatile de dezvoltare a economiei sociale

HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA – Lider de parteneriat în cadrul proiectului “VIITOR MAI BUN ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”, împreună cu Asociația EUROCLASSTRAINING si Asociația ROPAM – parteneri, vă invită să participați la Evenimentul de informare organizat în județul Giurgiu în cadrul Campaniei de informare privind activitățile din proiect în domeniul economiei sociale. Proiectul este implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific 4.16 “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”.

Evenimentul va avea loc în Giurgiu, Județul Giurgiu, Taverna “La Grecu” (adresa Str.Nicolae Balanescu nr.2) pe data de 07 februarie 2020, începând cu ora 16:00. Persoana de contact: Monica STANCU, Expert comunicare-promovare. HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com.

Eveniment de informare in regiunea Sud Muntenia in cadrul campaniei de constientizare cu privire la oportunitatile de dezvoltare a economiei sociale

HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA – Lider de parteneriat în cadrul proiectului “VIITOR MAI BUN ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”, împreună cu Asociația EUROCLASSTRAINING si Asociația ROPAM – parteneri, vă invită să participați la Evenimentul de informare organizat în județul Argeș în cadrul Campaniei de informare privind activitățile din proiect în domeniul economiei sociale. Proiectul este implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific 4.16 “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”.

Evenimentul va avea loc în Pitești, Județul Argeș, Hotel Ramada by Wyndham Pitești (adresa Calea București nr. 31) pe data de 10 ianuarie 2020, începând cu ora 13:30 Persoana de contact: Monica STANCU, Expert comunicare-promovare. HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com.

Prima serie de absolventi ai cursului de Antreprenor in economia sociala organizat in cadrul proiectului Viitor mai bun in economia sociala

Asociatia EUROCLASSTRAINING anunta finalizarea primului curs de Antreprenor in economia sociala, desfasurat in localitatea Lisa, Jud.Brasov. In cadrul examenului organizat in data de 10 decembrie, au absolvit toti cei 20 de participanti, acestia urmand sa primeasca certificate de absolvire avizate de ANC.

Primul eveniment de informare din cadrul campaniei de constientizare cu privire la oportunitatile de dezvoltare a economiei sociale in regiunile Sud Muntenia si Centru

Asociația ROPAM – Partener în cadrul proiectului “VIITOR MAI BUN ÎN ECONOMIA SOCIALĂ”, împreună cu societatea HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA – Beneficiar și Asociația EUROCLASSTRAINING – Partener, vă invită să participați la Evenimentul de informare organizat în județul Sibiu în cadrul Campaniei de informare privind activitățile din proiect în domeniul economiei sociale. Proiectul este implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific 4.16 “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”.

Evenimentul va avea loc în Sibiu, Județul Sibiu, Hotel Mercure Sibiu Airport adresa Șos.Alba Iulia nr.120 pe data de 06 decembrie 2019, începând cu ora 13:00 Persoana de contact: Eugen IRIMIA, HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA. Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com

Eveniment lansare proiect Viitor mai bun in economia sociala

Societatea HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA, în parteneriat cu Asociația EUROCLASSTRAINING și Asociația ROPAM, vă invită să participați la Evenimentul de lansare pentru Proiectul „VIITOR MAI BUN IN ECONOMIA SOCIALĂ”, implementat prin intermediul unei finanţări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 “Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, Obiectivul specific “Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă”. Proiectul vizează acordarea de sprijin pentru înființarea a 21 de întreprinderi sociale, inclusiv de întreprinderi de inserție socială, în cele două regiuni de dezvoltare Sud Muntenia și Centru, promovarea și conștientizarea conceptului de economie socială, precum și formarea în domeniul antreprenoriatului social pentru 120 de persoane din cele două regiuni de dezvoltare.

Evenimentul va avea loc în Municipiul Pitești, Județul Argeș, Hotel Magic Trivale adresa Bd. Libertății, nr.50 pe data de 15 noiembrie 2019, începând cu ora 14:00. Persoana de contact: Eugen IRIMIA, HIDRO CONSTRUCȚIA ARGEȘ SA. Adresă: Bradu, Sat Geamăna, Str.Principală nr.88, Jud.Argeș, telefon: 0745.077.718, email: hidroconstructiaag@yahoo.com